marți, 5 februarie 2008

O simpla... LECTIE DE VIATA!

Azi, 05.02.2008, spre seara, dupa o zi oarecum normala, am devenit brusc trist. Si ce?, spuneti unii dintre dvs., toti suntem tristi uneori, motivele fiind variate si, de multe ori, fara a le putea controla. Da, e adevarat, numai ca, de data aceasta, e vorba de o LECTIE DE VIATA, de o situatie mult mai putin intalnita, anume: Azi, intamplator, am aflat ca a decedat, cu 5 luni in urma (mai exact pe 17.09.2007), TATAL MEU NATURAL (am vorbit despre infierea mea in primul articol ). Acest om a avut nesansa de a nu ma cunoaste -am vorbit doar la telefon, discutii sterile- si a murit fara ca EU SA-L VAD, fara ca EL SA MA VADA. A fost, am aflat, un privilegiat pe vremea comunimului –seful corpului de control al ministerului care se ocupa, pe acea vreme, de aprozare, magazine de carne, etc.- iar eu, fiul lui, eram un simplu baiat de la tara, dornic sa invete, sa se afirme, pe propriile sale potente. Acum intervine marea surpriza! Aflu, ca la “surprize, surprize” ca……. am o sora de 23 de ani, casatorita- nu stiu inca cum se numeste – si care locuieste in Bucuresti. Ce poti a mai spune, viata e o enigma totala, surprizele se tin lant si, asa cum se spunea odata, “Ai pierdut, CONTINUA, ai invins, CONTINUA” Eu asta voi face……!!!!!

Reflectii liberale! (2)

Doctrina liberala a fost definita in multe variante. Mie personal imi place cea pe care, la 15.02.1923, I.G.DUCA, o rezuma astfel: " Progresul sub toate formele in cadrul inca al conceptiei propietatii individuale" Da, cam asa s-ar putea traduce liberalismul, punandu-se legea, mai presus de vointa individului, la temelia dezvoltarii societatii. Sarcina unui partid politic de orientare liberala e aceea de ADAPTARE a legilor, a normelor statale, la nevoile reale ce apar de-a lungul evolutiei unui popor. Ca atare, putem, fara frica de greseala, sa consideram ca liberalismul este, in profunda lui esenta, manifestarea IDEEI DE PROGRES.( O intrebare, cred eu, oarecum retorica, anume: "taxa de mediu/fiscala/acciza/auto", cum s-o mai fi numind, reprezinta ideea de progres?? Eu cred ca da, numai ca progresul e doar al unora, ceea ce liberalismul nu accepta!) Un alt element al doctrinei liberale este dat de faptul ca nu este suficient progresul social fara ca acesta sa se manifeste in cadrul PROPIETATII INDIVIDUALE. Liberalii, cel putin acei liberali vechi la care toata lumea se inchina cu admiratie, considerau ca se poate accepta, ca si speculatie intelectuala, o organizare sociala fixata pe negatia propietatii individuale. Totusi, niciun liberal nu poate accepa o astfel de societate ca si viabila, pastrand-o doar la domeniul fanteziei imaginatiei sau o abdicare totala de la realitate.