marți, 5 februarie 2008

O simpla... LECTIE DE VIATA!

Azi, 05.02.2008, spre seara, dupa o zi oarecum normala, am devenit brusc trist. Si ce?, spuneti unii dintre dvs., toti suntem tristi uneori, motivele fiind variate si, de multe ori, fara a le putea controla. Da, e adevarat, numai ca, de data aceasta, e vorba de o LECTIE DE VIATA, de o situatie mult mai putin intalnita, anume: Azi, intamplator, am aflat ca a decedat, cu 5 luni in urma (mai exact pe 17.09.2007), TATAL MEU NATURAL (am vorbit despre infierea mea in primul articol ). Acest om a avut nesansa de a nu ma cunoaste -am vorbit doar la telefon, discutii sterile- si a murit fara ca EU SA-L VAD, fara ca EL SA MA VADA. A fost, am aflat, un privilegiat pe vremea comunimului –seful corpului de control al ministerului care se ocupa, pe acea vreme, de aprozare, magazine de carne, etc.- iar eu, fiul lui, eram un simplu baiat de la tara, dornic sa invete, sa se afirme, pe propriile sale potente. Acum intervine marea surpriza! Aflu, ca la “surprize, surprize” ca……. am o sora de 23 de ani, casatorita- nu stiu inca cum se numeste – si care locuieste in Bucuresti. Ce poti a mai spune, viata e o enigma totala, surprizele se tin lant si, asa cum se spunea odata, “Ai pierdut, CONTINUA, ai invins, CONTINUA” Eu asta voi face……!!!!!