miercuri, 17 martie 2010

Despre.... prietenie si compasiune

"Putin inainte de moartea sa, pictorul Luchian era foarte bolnav. Boala sa grava era insotita de un tremur al mainilor. Luchian a luptat din rasputeri sa picteze pana la sfarsitul zilelor sale, efort care s-a sfarsit cu procese intentate de dealerii de arta care nu-i mai recunosteau tusele tremurande si il acuzau ca-si pune semnatura pe falsuri ca sa castige mai mult. Intr-una din diminetile acelor ultime zile, Arghezi l-a sunat pe Luchian care plangea. Arghezi a intrebat de ce. Luchian i-a spus ca doar cu o seara inainte George Enescu a venit la el in timp ce zacea in pat si, fara sa aprinda lumina, fara sa spuna vreun cuvant, a scos vioara si i-a cantat lui timp de doua ore, fara oprire.........." (  BED FOR LOVE )

Asa cum spune si Tudor, sa fim fericiti daca mai avem pe langa noi astfel de prieteni. Altfel, din ce in ce, viata asta se scurge si noi uitam, macar pentru o clipa, sa traim cu si printre OAMENI. Traim noi cu noi, cu interesele si aspiratiile noastre, cu pacatele si suferintele noastre, s.a.m.d.; Daca nu avem macar un prieten ca si Enescu cu care sa trecem prin viata, sincer, parca am trait degeaba!